SUBSTANTIVE

§ 21

Interlingue lassa al paroles lor desinenties natural, e ne prescri cert vocales final por cert classes de paroles.

Cangurú, villa, radio, matre, midí.

§ 22

Li neutral vocal final -e trova se in mult substantives por fixar li corect pronunciation del final consonant, pro eufonie, o por distincter li substantive del adjectivic o verbal form simil.

Pace, image, rose, libre, cable, altruisme, curve, centre, central, centrale, directiv, directive, marine, circulare, cantate, infinite, tangente.

§ 23

Un génere grammatical ne existe. Omni substantives es masculin, feminin o neutri secun lor signification.

§ 24

On posse indicar li génere in li nómines por entes: -o indica li masculin, -a li feminin.

Anglese, angleso, anglesa, cavall, cavallo, cavalla.

Paroles quam patre, matre etc. ne besona finales de sexu, proque ili es masculin o feminin per se self.

In altri substantives -o indica lu special, individual, singulari, concret, -a lu general, extendet, colectiv, comun, anc action, loc e témpor.

rosiero, rosiera, lago, aqua, promenada, plazza, pasca.

§ 25

Quelc substantives forma derivates per adjunter u resp. at al radica; ili conserva li u resp. a anc in li nederivat formes.

manu, manual, sexu, sexual, sexualitá, gradu, gradual, graduation, sistema, sistematic, sistematico, sistematisar, sistematisation, dogma, dogmatic, dogmatisme, drama, dramatic, dramaturgo, aqua, aquatic, clima, climatic, climatolog, climatologie, climatologic.

§ 26

Por indicar li plurale on adjunte -s, pos consonantes intercalante un -e- eufonic, u to es possibil sin changear li pronunciation del parol.

un líbre, du libres, un angul, tri angules, li person, li persones, li tric, li trics, li plug, li plugs, li album, pluri albums, li tram, du trams.

§ 27

Li substantive resta ínmutat in omni casus grammatical. Es distinctet solmen li genitive per li preposition de, e li dative per li preposition a.

Yo vide li sapates de mi fratre.Yo dat li sapates a mi fratre.

§ 28

Propri nómines es changeat minim possibil. Por li principal nómines geografic es selectet in Interlingue li maxim international parol; altrivez on prende maxim possibil li scrition original.

Goethe, Shakespeare; Alpes, Danubio, Germania; London, Berlin, Milano, Moskwa, Kharkow, Hoang-ho.