Ll LINGUE VERMEN INTERNATIONAL
Textu de un disco de grammofon recivibil del Interlingue-Centrale
St. Gallen 7, Svissia.
Car auditores!
Yo parla a vos in li lingue international Interlingue. Li centre del international Interlingue Union ha fat li edition de ti disco de grammofon por demonstrar a omni interessates, que Interlingue ne sona quam un lingue artificial e constructet, ma quam un lingue tot natural e simil al lingues national. E si vu studia un textu in Interlingue, vu va constatar, que anc printat e scrit, li aspecte de ti lingue es egal a ti del grand lingues cultural del occidente con scrition per lítteres latin. Ti lítteres latin es usat in li maniere ja acustomat al maxim grand númere de europanes e americanes, e li unitari pronunciation es garantit, proque omnes have ja nu li ocasion acustomar se al normal pronunciation per li medie del discos de grammofon. E certmen pos un curt témpor on va anc in li radio-emissiones sempre plu e plu audir discurses e novas parlat in li lingue international Interlingue.
Si noi parla a un person pri Interlingue, on questiona nos sempre: Ma it existe ya ja altri lingues, queles nómina se mundlingue. Yes, on fat un grand reclame por ti lingues, e mult homes con imens entusiasme ha sacrificat durante plu quam sixant annus mult labor e enorm summas por li ideale de un lingue comun por omni popules del terra. Ma regretabilmen omni ti penas ne posset haver success, proque li munde ne accepta un lingue artificial, un lingue quel fa necessi reflecter in un maniere contrari al acustomation de omni nationes. Pro to on devet in prim trovar un lingue, quel contene li vermen international paroles, ma in lor formes natural, ne deformat per artificialmen adjuntet vocales e consonantes e síllabes. E anc li grammatica deve esser tam simplic quam possibil. It ne deve contener regules complicat, queles mem ne existe in li majorité del lingues national, quo pruva, que ti regules ne es necessi por li clar expression e comprension del pensas.
Ti defectes on conosset ja ante annus. Ma on credet esser obligat al adherentes e al editores del libres, e ne plu posset introducter li desirat corecturas in li lingue. Pro to on proclamat, ne plu far li minim change durant un periode de stabilitá, o ante li oficial adoption per pluri guvernamentes. Ma certmen vu omnes es convictet con me, que it es un erra, dir, que on va changear li lingue, quande li munde ha acceptat e aprendet it. No, in contrarie, li munde ne va acceptar e aprender li lingue international, ante que it es corectet e ha trovat su form definitiv e final.
Pro to Edgar de Wahl, professor in Tallinn, Estonia, separat se del lingue-projectes artificial e serchat li solution del problema in un altri direction. Il studiat denov li lingues national self, e serchat li paroles e li regules grammatical ja existent in li maxim mult lingues cultural. Per li decovrition del talnominat “Regul de Wahl” il regularisat milles de extrem frequent paroles, queles li precedent projectes de lingue international devet excluder e vicear per artificial parol-constructiones. Ti Regul de Wahl es li miraculosi clave al sol lingue vermen international e in sam témpor regulari. Edgar de Wahl ha studiat scienties exact, linguistica e bell artes. Fórsan just ti mixtura de interesses e saventies fat possibil, que il trovat un lingue ínataccabil del vispunctu scientic, e in sam témpor ne desagreabil por li lingual sentiment. Interlingue es un lingue autonom e harmonic, e contene omni essentiai elementes del principal lingues de Europa e America. It es mult plu facil quam li precedent projectes de lingue international e íncomparabilmen plu simplic quam omni lingues national. Un lettre scrit in Interlingue es ja hodíe comprendet de omni persones del munde con relationes international. E proque nequí va serchar paroles plu international quam li paroles international self, nequí va far un proposition por un nov projecte de lingue international, pos li seriosi studie de Interlingue li sol lingue vermen international.