PAROLFORMATION

§ 124

Nov paroles es format per

  1. Adjuntion de desinenties.

  2. Adjuntion de prefixes.

  3. Adjuntion de sufixes.

  4. Composition de du o pluri paroles.

DESINENTIES

§ 125

Li adjuntion de desinenties es ja tractat in li concernent paragrafes del grammatica:

  1. Desinenties substantivic:

  2. -e22, 30, 87)

  3. -a24, 30, 87)

  4. -o24, 30)

  5. -u25) -um31)

  6. Desinenties adjectivic: -i29).

  7. Desinenties adverbial: -e74) -men90).

§ 126

Ti desinenties es un consequentie del caracterisant vocales final de Interlingue:

-e es li finale general, sin special signification, usat por fixar li corect pronunciation del precedent consonant, pro eufonie o distinction de simil paroles (precipue de substantives del egalform adjective).

Pace, image, rose, libre, cable, altruisme, curve, centre, central, centrale, directiv, directive, marine, circulare, cantate, infinite, tangente, adherente, manjante, denove.

-a trova se in paroles indicant activitá, loc o témpor de it, alquó extendet, universal, colectiv, con vivent entes lu feminin.

dansa, dansada, plazza, imperia, era, pasca, rosiera, liga, secta, posta, americana, filia, studianta, cavalla.

-o trova se in paroles indicant lu concret, material, special, individual, con vivent entes lu masculin.

forso, humo, rosiero, posto, americano, filio, cavallo.

-u indica alquó abstract, neutri, un relativitá, o es usat por reciver li international derivates.

statu, casu, unaltru, manu, gradu.

-i es li finale adjectivic, por fixar li corect pronunciation del consonant final, pro eufonie o por distinction de simil paroles.

felici, sagi, porosi, organisatori, amari, curvi, vacui.

e, a, o, u, i: rose, rosi, rosiero, rosiera; porte, porta, portu, portuari, portale; posta, posto.

PREFIXES

§ 127

In mult international parolformationes li prefixes e prefixial expressiones perdi su ultim consonant o assimila it al sequent consonant; in ti casu duplic consonantes es viceat secun § 10 per simplics, exceptet pos ín- (ma anc li altri ortografies es permisset).

adtracter — attracter — atracter, conlaborar — collaborar — colaborar, conoperativ — cooperativ, conposition — composition, disfuser — diffuser — difuser, exmigrar — emmigrar — emigrar, coneducation — coeducation, ínregulari — irregulari, ínlegal — illegal.

§ 128

Li prefixes es:

bel-: parentitá per maritage: belfratre, belfilio.

des-: cessation, contrarie: desabonnar, desinfecter, desavantage.

dis-: separation, dispersion: dismembrar, dissemar.

ex-: ancian: expresidente, eximperator.

ho-: sam témpor: hodíe, hosemane, hoannu.

ín-: negation in adjectives: ínoficial, ínvisibil (ne a confuser al inaccentuat preposition: in-: inpaccar).

mi-: curt form de demí: midí, minocte, mihor, mifratre.

mis-: fals, ínconvenient, fallient: miscomprender, misalliantie, misdirecter.

non-: negation in substantives: nonsens, nonfumator.

per-: tra, til fine: perforar, percurrer.

pre-: in ante, avan: previder, preparar, prehistorie, presider.

pro-: ad avan, ad extra: progression, producter.

re-: denove, ad comensa: revider, revenir.

step-: parentitá per un duesim maritage: stepmatre, stepfilio.

§ 129

Quam prefixes on usa anc prepositiones, adverbies e li presente de quelc verbes:

adaptar, abreviar, atirar, antedatar, avanbrass, circumscription, consentir, coeducation, coroder, compresser, contrasignar, depender, excluder, expectar, extraordinari, forear, infiltrar, iluminar, importar, intervenir, preterpassar, retromarchar, retroactiv, selfconfidentie, submisser, transportar, transpirar, tradition, ultraclerical, vicepresidente, parapluvie, portamoné, tirabuton.

§ 130

Mult international paroles es format per grec prefixes:

decametre, decilitre, hectolitre, hemisfere, hipermodern, kilometre, monoplan, panslavisme, pseudocrist, telefonar.

SUFIXES

§ 131

Li sufixes adjunte se al radica ínmediatmen o med vocales o consonantes ligativ. In infra es indicat li complet finales, ma sin alquel desinenties facultativ.

On posse adjunter pluri sufixes in li sam parol.

§ 132

In mult international parolformationes existe un contraction de du simil succedent sones o songruppes a un sol.

p. ex. minera(lo)logie, popular(i)isar, pacif(ic)isme, infanter(i)ist, ambiti(on)osi, religi(on)osi, ident(ic)itá, nu(tri)tresse, mum(i)ificar.

§ 133

Taxant sufixes

-ett: diminutive, frequentative, micri objectes: filietto, statuette, cigarrette, pincette, inflammette, rosette, foliettar, volettar, saltettar.

-illio, -innia: caressiv: fratrillio, matrinnia, carinnia.

-issim: in maxim alt gradu: grandissim, bellissim.

-ach: pejorativ, despreciant: cavallacho, linguache, criticachar.

Verbal sufixes

§ 134

Finale -ar

Omni modern formationes de verbes fini per -ar, ne per -ir e ne per -er. Li maxim mult verbes es derivat de altri paroles per li ínmediat derivation, to es per adjunter li finale del infinitive -ar, sin sufix.

Ti verbes derivat have divers significationes:

  1. de objectes, materiales, abstractes: provider per: coronar, armar, motivar.

  2. de utensiles, instrumentes: usar, tractar per: brossar, martellar.

  3. de organic productes: secreer it: lactar, ovar, sanguar.

  4. de persones e entes: acter quam: dominar, serpentar.

  5. de adjectives e participies (sovente con prepositiones): far tal: plenar, siccar, exsiccar, abellar, calentar, sedentar.

In mult casus existe altri relationes internationalmen conosset: beson, besonar, cure, curar, risca, riscar, don, donar, matur, maturar.

§ 135

Altri verbal finales

-isar: far tal, far quam: electrisar, idealisar, canalisar, terrorisar, rivalisar, judeisar.

-ificar: far tal, constatar quam: verificar, simplificar, mumificar, pacificar. forma anc adjectives: pacific, magnific, specific.

-ijar: devenir, far se: verdijar, rubijar.

-ear: statu dinamic de vade e retro: flammear, verdear, undear.

§ 136

Sufixes por verbal substantives

  1. adjuntet al tema perfectic secun § 80:

-ion: action, anc resultat e loc de it: administration, expedition, construction, distribution, explosion.

-or: actent person, cose o factor: administrator, expeditor, distributor, constructor, ventilator, compressor, divisor.

-ura: concretisat action e su resultate: reparatura, garnitura, lectura, creatura.

  1. adjuntet al tema presentic secun § 84:

-ment: concret action o su resultate, o servient a, servient quam: fundament, nutriment, movement.

  1. adjuntet al radica verbal secun § 85:

-ida (verbes in -ar: -ada): action in durada: promenada, perdida, currida.

  1. adjuntet al participie presentic secun § 82:

-ie: statú in durada: tolerantie, provenientie, existentie.

§ 137

Personal sufixes

-er-: person professional: molinero, lavera, librero, vitrero.

-ist: person ocupant se pri, adherente de: calvinist, socialist, librist, telegrafista.

-or: cp. § 136.

-ari-: person caracterisat per alquó external, p. ex. un function: millionario, functionaria, bibliotecario, pensionaria.

-on: person caracterisat per un intern o natural qualitá: dormon, savagion, spiona, pedon.

-ard: persones con mal qualitá: falsard, dinamitard, mentard.

-astr-: persones de valore interiori: medicastro, poetastra.

-es-: habitante (anc adjectivic): francese, franceso, francesa, francesi, borgeso.

-ane, -ano, -ana: cp. § 140.

-essa: féminas con special dignitá o function: princessa, diaconessa, actressa, imperatressa.

-ell: yun animale: agnell, leonello.

§ 138

Qualitativ sufixes

-ie: abstract substantives, statu (cp. § 82, 136): anatomie, maladie, elegantie, existentie, furie, tirannie.

-itá (-etá, si li radica fini per i): qualitá: homanitá, yunitá, quantitá, proprietá, ebrietá.

-ore: de verbes: statu, de adjectives: qualitá mesurabil: amore, terrore, calore, longore, grandore.

-esse: pregnant qualitá o statu: altesse, grandesse, finesse, yunesse, delicatesse.

§ 139

Local e colectiv sufixes

-ia: loc, land: dormitoria, Germania, dominia, abatia.

-eríe: profession e su productes (-er + -ie), metaforicmen anc maniere de acter, caractere: vitreríe, potteríe, bigotteríe, diaboleríe.

-ería: loc de profession (-er + -ia): librería, juvelería, vitrería.

-iera: vast loc contenent alquo: torfiera, pisciera, rosiera.

-iere: vase etc. contenent alquo: incriere, tabaciere, butoniere.

-iero: portant alquo: rosiero, candeliero, pomiero.

-atu: institution o situation social o legal, dignitá, anc loc, témpor o dominia de it: viduatu, proletariatu, secretariatu, califatu, episcopatu.

-uore: loc, utensil: trottuore, lavuore, reservuore, tiruore.

-ade: multitá, serie, contenida: colonade, boccade, olimpiade.

-allia: colectives sin órdine, o despreciativ: antiquallia, ferrallia, canallia.

-age: colectives con órdine, coses fat de: foliage, plumage, boscage, tonnage, plantage, lanage, linage.

de verbes: activitá, precipue industrial o professional, anc su resultate, loc o témpor, anc li custas por it: rafinage, abordage, luage, viage, doanage.

-arium: colection ordinat, precipue scientic o tecnic: herbarium, planetarium, aquarium, rosarium.

-ité (-eté, si li radica fini per i); totalité de persones o coses: homanité, yunité, societé.

-un: singul exemplare: grelun, sablun, scalun.

§ 140

Adjectivic sufixes

(Li concernent substantives, format per desinenties substantivic, es indicat in parenteses.)

-al: general adjectivic relation: musical, cordial, central (centrale), ideal (ideale).

-ic: essent tal: metallic, fanatic (fanatico), fantastic, scientic.

Grec substantives finient per -ma intercala -t-, tales finient per -se (x = cs) muta li s in t: problematic, dramatic, elipse, eliptic, hipnose, hipnotic, sintax, sintactic (sintactico).

Per -ica on indica scienties o artes, per -ico lor executores: fisic, fisica, fisico, aviatica, aviatico, politic, politica, politico.

-an: apartenent a: american (americano, americana, americanes), homan.

-at (pos substantives): providet per: barbat, foliat, talentat (talentate).

-ut: tro rich in, exuberant: barbut (barbute), armut, sandut.

-osi: rich in, havent: famosi, musculosi, respectosi, spinosi.

-aci: inclinat a: mordaci, tenaci, vivaci.

-ari: conform a, convenient a: populari, regulari, militari (militare).

-atri: simil a: spongiatri, verdatri.

-esc: amemorant a, in maniere de: infantesc (infantesco), gigantesc.

-in: consistent de, provenient de: argentin, alpin, matrin, svinin (svinine).

-iv (adjuntet al tema perfectic secun § 80): actent talmen, capabil: decorativ, obligativ, consolativ, definitiv, constructiv, ofensiv (ofensive), directiv (directive), alternativ (alternative).

-ori (adjuntet al tema perfectic secun § 80): destinat a, devent acter talmen (adjective de -or): decoratori, obligatori, consolatori, ilusori, preparatori, instructori.

-ibil (verbes in -ar: -abil, cp. § 85): de verbes transitiv: quo on posse far, de verbes íntransitiv: quo posse far: formabil, audibil, íncredibil, visibil, explosibil, combustibil (combustibile).

-nd (verbes in -ir: -end) adjuntet al tema presentic: a far: leend, dividend (dividende).

§ 141

Mult paroles international contene grec e latin afixes:

ab-: for: abducter.

anti-: contra: anticrist, antisocial.

arch(i)-: gradu maxim superiori: archangel, archiepiscop, archifripon.

auto-: self: automobile, autodidacte.

pseudo-: fals, semblant: pseudoscientie, pseudocrist, pseudomala-die.

-isme: doctrin, sistema, movement: catolicisme, centralisme, socialisme.

-oid: simil: negroid (negroide), elipsoid.

§ 142

Ultra li indicat productiv afixes existe quelc ínproductiv afixes, queles ne forma nov paroles, ma explica existent paroles international. P. ex.: -id, -ore.

friger, frigid, frigore, valer, valid, valore, riger, rigid, rigore, rigiditá, rigorosí, rigorositá.

PAROL-COMPOSITION

§ 143

Maxim frequent es li metode plazzar li complement sin preposition avan li substantive resp. li verb, con o sin strec ligativ.

scri-table = table por scrir, vent-moline = moline movet del vent, chapel-bux, nota-librette, postcarte, scrimachine, tippmachine, mult-lateral, circumnavigar, contraproposition.

In nov-formationes it es recomendat ligar li du paroles per un strec ligativ. In compositiones ja international li du paroles multvez es ligat per un o o i.

ferrovia, agricultura, uníform, li uniforme, aeroplan, electromotor.

Pro simplicitá e plu grand comprensibilitá e claritá it recomenda se in mult casus usar atributes vice compositiones.

animale domestic, premie de assecurantie, comunication per vapornaves.