Der deutsche Occidentalist

3. Jahr № 1 (25) — 1. Januar 1935.

Mitteilungsblatt des Deutschen Occidental-Sprachbundes (German Occidental-Federation).

Bundesleiter: Lehrer Johannes Quensel, Günthersleben über Gotha. Postscheckkonto Erfurt 259 81.


Pro quo merces japanesi tam modic?

Desde quelc annus Japan exporta grand quantités de merces a presc omni partes del munde, mem a Europa industriat. Ili es modic, in mani casus modicissim; ili do sovent successa. Multes es astonat de to e questiona, pro quo li industrie japanesi posse producter tam modic.

Un special exploration del statistic officie de Japan revela un del factores de ti enorm modicitá: li bass custes pri li subsistentie de vive che li families del manual laboreros e del officiates (industrial, commercial e. t.). Li secuent factes interessant resulta:

Li mensual salarie del persones explorat es minimal de ca. 50 Yen e maximal de ca. 100 Yen. (1 Yen = ca. 0.75 Mark german)

Ex to adplu:

Li mensual salarie de un manual laborere = 83.43 Yen (medial valore).

Li mensual salarie de un officiate = 92.23 Yen (medial valore).

Li divers partes del mensual expenses, presentat e in li summe de Yen e in li percentage:

Li expenses pri:Salarie de
laborere:officiate:
Yen%Yen%
victuales25.833526,3432
luagie de logí12.691715,6019
calentament, luce3.3653.955
vestimentes9.351310.8613
diverses21.853025.7131

(Comparante li salarie e li summe del expenses, on vide que mem resta quelc Yen ne consumat.) On nu mey comparar li correspondent salaries e expenses in Europa e America industrial. Tande on clarmen vide ti un factor del modicitá del merces japanesi. Ti exportation es necess. Nam li sempre crescent population vole viver e laborar. On do sercha nov mercates por li merces abundant. In Europa on save que Japan ha constituet li imperia Manchucuo precipue quam futur mercat por su industrie e quam land por su emigrant homes.

Japan vole exportar a Europa. Europa vole exportar a Japan quam til nu. Anc ci li question: Quande organisation del mund-economie?

G. Prinz, Bernburg.

Linguistic internationalitá

„Der Irrgarten der Sprache“ es un libre tre interessant por omni interlinguistes. It illustra in cert manier li articul de nor car coid. Dr. Peipers in quel il caracterisa li difficultás de traduction. Anc in ti libre per mult exemples on posse apprender que it ne sempre es possibil usar sam paroles international por sam notiones; it existe che quelc paroles solmen semi-internationalitá.

Tri exemples. Controlar (D kontrollieren) ne es homonym con li angles „to controle“. Li german expression significa circa inspecter, durant que li angles have li signification de presider.

On conosse du altri catastrophal exemples del guerre mundial con queles li adversarios manipulat contra nor patria. Li paroles „cadaver“ e „materiale“. Cadaver expresse che li romanes in general „Leiche“, do anc de homes e ne solmen quam in german de animales. Ergo tande it esset tre facil scrir „in quel manier es tractat li cadavres che nos“ – ma nor cadavres ne esset li sam quam li del altres! In fin, „materiale“ por nos germanes es ne solmen coses inorganic, ma anc organic. Sin degrada on parla in Germania de „hom-materiale“, „scolero-materiale“ etc. Quam barbaric to posse apparer a chascun qui ne prende li specific german modo de ti expression. Adver che li international paroles anc noi ne deve concluder absolutmen de nor lingual usu a li del altri popules.

Qu.

Esque Vu ja ha abonnat COSMOGLOTTA por li nov annu?